În sezonul rece, temperaturile scăzute și atmosfera uscată pot avea un impact negativ asupra sănătății populației, crescând riscul de îmbolnăviri. Vârstnicii, copiii și persoanele care suferă de afecțiuni cronice (astmatici, reumatici, cardiaci) reprezintă grupele cele mai susceptibile de a contracta infecții sezoniere.
Ce se poate intampla in sezonul rece ?
- cresterea numarului de afectiuni din mai multe motive : instabilitatea vremii, intrarea in colectivitate (inceperea anului scolar), scaderea rezistentei la nivelul cailor respiratorii superioare secundara scaderii temperaturii;
- agravarea bolilor cardiovasculare (cardiopatia ischemica, hipertensiunea arteriala), cresterea frecventei accidentelor vasculare cerebrale;
- bolile reumaticesunt meteorosensibile, vremea innorata si temperaturile scazute producand exacerbarea durerilor;
- durerile la nivelul cicatricelor postoperatorii se accentueaza la schimbarile de temperatura;
- bolile psihice se agraveaza in sezonul rece : crizele de comitialitate sunt mai frecvente, iar persoanele cu labilitate psihoemotionala crescuta reactioneaza la schimbarile de temperatura prin iritabilitate, cresterea anxietatii, uneori somnolenta, cefalee, scaderea capacitatii de concentrare la locul de munca;
- leziuni tisulare produse prin inghet – pot aparea in conditiile expunerii prelungite la temperaturi scazute, mai ales daca se asociaza cu umiditate crescuta.
Dintre cele mai prevalente afecțiuni induse și exacerbate de scăderea temperaturii, care sunt de interes pentru comunitate și pentru care trebuie să înțelegem măsurile de prevenție, sunt abordate următoarele:
- Răceala comună, manifestată prin infecție la nivelul nasului, gâtului și, uneori, a urechii, care poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni; Nu există un tratament specific, ci doar simptomatic. Odihna și consumul crescut de lichide ajută la o recuperare mai rapidă. Majoritatea persoanelor sunt contagioase pentru aproximativ o săptămână, începând cu ziua în care se manifestă primele simptome: congestie nazală, rinoree, dureri în gât, tuse, strănut. Ca măsuri de prevenție se recomandă evitarea contactului cu persoane bolnave, folosirea măștii de protecție în spațiile aglomerate, spălarea regulată a mâinilor. Nu este indicat tratamentul antibiotic fara a consulta medicul.
- Gripa, care este determinată de virusurile gripale (virus Influenza A și B);Poate fi întâlnită pe tot parcursul anului, dar are vârf de activitate în lunile decembrie și februarie, putând să treneze și în luna mai. Ca simptome se descriu: febră și frisoane, dureri musculare, cefalee, rinoree, tuse, dificultăți în respirație, astenie fizică marcată. Odată instalate aceste simptome, pacienții ar trebui să efectueze controlul medical pentru stabilirea necesității tratamentului antiviral. Cea mai bună metodă de reducere a riscului de gripă și a complicațiilor potențial grave rămâne vaccinarea anuală.
- Bolile pulmonare
De ce aerul rece cauzeaza dificultati respiratorii in cazul pacientilor cu boli pulmonare? Pentru cei care sufera de o boala pulmonara este destul de dificil sa respire chiar si in conditii normale. Odata cu sosirea iernii respiratia este ingreunata din cauza aerului rece care determina ingustarea cailor respiratorii. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de bronhoconstrictie.
Cand se produce bronhoconstrictia, caile respiratorii se ingusteaza, permitand vehicularea unei cantitati mai mici de aer. Bronhoconstrictia cauzeaza probleme mai ales bolnavilor care sufera de astm bronsic, putand declansa o criza astmatica. In functie de gradul obstructiei si in functie de gravitatea astmului bronsic sau a bolii pulmonare, expunerea la aer rece poate cauza chiar si deces.
Acest lucru nu inseamna ca bolnavii in cauza nu trebuie sa iasa din casa pe perioada lunilor de iarna, ci trebuie sa-si ia anumite masuri de precautie pentru a putea respira mai usor in conditiile unor temperaturi scazute: sa foloseasca un fular care sa acopere nasul si gura, sa-si administreze un bronhodilatator (evident la recomandarea medicului!) cu 25 30 de minute inainte de a iesi din casa, sa respire pe nas si nu pe gura pentru ca nasul incalzeste aerul care patrunde la nivelul tractului respirator.
- Bolile cardiovasculare;
Pentru numerosi bolnavi cardiovasculari (coronarieni, cu sau fara infarct miocardic, valvulari, hipertensivi, cu insuficienta cardiaca de diverse grade), aflati in diverse stadii de boala, temperaturile scazute, frigul umed, vantul sunt factori solicitanti ai aparatului cardiovascular, la care acesta reactioneaza prin modificarea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace.
Un mecanism de supravietuire prezent la oameni dar si la alte mamifere determina constrictia (ingustarea) vaselor de sange atunci cand temperaturile scad, pentru a conserva caldura si a mentine constanta temperatura corpului. Odata cu ingustarea spatiului in care curge sangele, presiunea acestuia creste si apare riscul producerii unui atac de cord fatal sau a unui accident vascular cerebral
Persoanele expuse la acest risc sunt cele cu presiune sanguina ridicata, cunoscuti ca si hipertensivi, precum si bolnavii care necesita mentinerea stricta a tensiunii la un nivel constant, cum este cazul persoanelor cu diabet zaharat sau afectiuni renale cronice.
Cat de mult creste presiunea sangelui la frig? Raspunsul depinde de variabile precum prezenta vantului, temperatura cu care suntem obisnuiti, durata expunerii la frig, starea de sanatate, cat de gros suntem imbracati, nivelul de activitate sau temperatura inregistrata (de exemplu, daca tinem o mana in apa rece timp de un minut, tensiunea arteriala se va mentine la un nivel ridicat timp de doua ore).
- Afecțiunile articulare reumatismale, artritele și artrozele;
In sezonul rece al anului, cu frig si umezeala, cea mai frecventa afectiune maladiva care influenteaza viata, la o mare parte a populatiei, o constituie durerile reumatismale. Bolile reumatismale insumeaza peste o suta de afectiuni, frecvente in zonele temperate, dar absente in zonele calde (ecuatoriale si tropicale). Bolile reumatismale sunt cele mai raspandite, de la 70 de ani in sus ele afectand peste 80% din populatie.
Reumatismul este afectiunea localizata la nivelul aparatului locomotor si cardiovascular, care se manifesta prin leziuni inflamatorii sau degenerative ale tesutului conjunctiv din tot organismul, dar in special din articulatii, inima si vase. Suferintele reumatice sunt predominant articulare (in zonele articulatiilor) si mai putin nearticulare (reumatism abarticular in vecinatatea articulatiilor).
Reumatismele articulare cuprind doua grupe de afectiuni: artritele (reumatisme inflamatorii si infectioase) si artrozele (reumatisme degenerative). Prin expunerea la frig si umezeala, pacientii cu reumatism degenerativ (artroza) se plang de exacerbari ale puseelor de durere.
Artroza se manifesta prin distrugerea cartilagiilor oaselor, ceea ce deterioreaza considerabil mobilitatea articulatiilor, care in mod normal preiau socurile, datorita elasticitatii lor. Boala face insa ca suprafetele osoase sa capete asperitati, neregularitati, pana la excrescente. Acestea impiedica miscarea normala a articulatiei si-atunci apar dureri din ce in ce mai atroce, pe masura ce problemele evolueaza. Modificarile osoase produse ca urmare a distrugerii cartilajului articular fac ca receptorii de la nivelul osului sa resimta perturbarile atmosferice, iar astfel in timpul iernii durerea sa fie si mai intensa.
Cele mai frecvente localizari ale artrozei sunt articulatiile coloanei vertebrale, genunchii, soldurile si unele articulatii de la nivelul degetelor mainii sau piciorului.
Pe perioada iernii resimt frecvent dureri si cei care au avut in trecut diverse fracturi sau traumatisme importante.
- Afecțiunile dermatologice;
Acestea reprezintă unele dintre cele mai răspândite patologii care se exacerbează în anotimpul friguros. Condiții precum eczemele sau psoriazisul se agravează manifestându-se prin piele uscată, crăpată, sângerări și disconfort. Sunt indicate evitarea băilor fierbinți și aplicarea pomezilor hidratante.
- Tulburarea afectivă sezonieră (depresia de iarnă)
De-a lungul secolelor, poetii au descris o stare de tristete, un sentiment de deznadejde si letargie ce apar odata cu zilele tot mai scurte ale toamnei si iernii. In multe culturi si religii exista festivaluri de iarna asociate cu lumanari sau cu foc. Scurtarea zilelor pe timpul iernii si lipsa luminii solare sunt considerate cauze de aparitie a depresiei sezoniere (SAD Seasonal Affective Disorder).
Alte cauze posibile de aparitie a depresiei sezoniere sunt:
- dereglarea ceasului biologic intern (a ritmului circadian);
- dificultati de reglare a unei substante chimice cerebrale, denumita serotonina.
Simptomele tipice ale tulburarii afective sezoniere includ:
- dificultati de concentrare;
- oboseala;
- senzatie de lipsa de energie;
- scaderea interesului pentru activitatile zilnice si in special a celor sociale;
- lipsa dispozitiei (depresie, tristete sau apatie);
- cresterea apetitului;
- pofta exagerata pentru complexe de carbohidrati (precum painea sau pastele fainoase);
- cresterea in greutate;
- somnolenta;
- pierderea interesului pentru sex, iritabilitate.
- Infectia urinara este o afectiune a tractului urinar, prezenta la nivelul uretrei sau vezicii urinare, cu extindere spre rinichi. Aceasta este anuntata de o durere lombara unilaterala sau bilaterala, urinat des insotit de durere, hematurie (urinarea cu sange) si miros particular al urinei.
Cum prevenim infectiile urinare?
Pentru a ne feri de astfel de infectii, prezente preponderant la femei, este recomandata urinarea cu regularitate, consumul frecvent de apa, purtarea lenjeriei din bumbac, evitarea bailor cu spuma si consumarea vitaminei C.
Pentru a reduce aceste riscuri, se pot lua cateva masuri simple de precautie:
- Imbracaminte suficient de groasa, calduroasa dar nu greoaie, care sa mentina constanta temperatura corpului;
- Sunt de preferat activitatile care se desfasoara in casa pentru a reduce la minim modificarile bruste in activitatea inimii si efortul de adaptare la frig. Daca totusi deplasarile sunt necesare, alegerea momentelor zilei si a zilelor mai putin friguroase trebuie sa fie in atentia cardiacului si a familiei acestuia.
- Cardiacii trebuie sa evite iesirea din casa dimineata si seara tarziu, cand temperaturile sunt foarte scazute.
- Caciula, esarfa sau o pereche de manusi sunt accesorii obligatorii in timpul iernii, deoarece ele reduc suprafata de piele expusa frigului (atentie: pentru cresterea tensiunii e suficienta expunerea unei parti a organismului la aerul rece specific iernii!) .
