Folatul este termenul general pentru vitamina B9. Aceasta vitamina solubila in apa este esentiala pentru productia de noi celule, ca de exemplu celulele sanguine rosii (eritrocite), precum si pentru dezvoltarea timpurie a creierului si a maduvei spinarii a fatului in timpul sarcinii. Folatul reprezinta forma naturala de vitamina B9 care se gaseste intr-o varietate de alimente, in timp ce acidul folic este forma de sinteza. Exemple de surse bune de folat sunt: citricele si legumele cu frunze verzi (varza, verdeata, spanac), broccoli, varza de Bruxelles, mazare, naut, fasole si ficat. Acidul folic se gaseste sub forma de supliment alimentar sau este adaugat in anumite alimente (alimente imbogatite cu acid folic), cum sunt cerealele pentru micul dejun, pastele, painea sau orezul.
Rolurile acidului folic sunt:
- Acidul folic are rol in productia acizilor nucleici ADN si ARN, in reglarea functiilor sistemului nervos, contribuie la transformarea proteinelor si lipidelor, este implicat in producerea de energie in organism si in metabolizarea carbohidratilor.
- Acesta este important si pentru viitoarele mame, deoarece poate contribui la reducerea riscului de malformatii congenitale. Medicul poate recomanda aportul suplimentar de acid folic in functie de necesitatile fiecarei persoane. De regula, femeile insarcinate necesita un aport mai crescut de acid folic.
- Acidul folic actioneaza in stransa colaborare cu vitamina B12 pentru a ajuta organismul sa descompuna, sa utilizeze si sa creeze noi proteine. De asemenea, contribuie la cresterea tesuturilor si este necesar pentru functionarea optima a celulelor, precum si pentru formarea globulelor rosii. Cel mai adesea, cand vorbim despre beneficiile acidului folic, ne gandim aproape imediat la faptul ca ajuta la prevenirea malformatiilor congenitale. In primele stadii ale sarcinii, nivelurile scazute ale folatilor au fost asociate cu riscul sporit de aparitie a malformatiilor la creier, la maduva osoasa si la coloana vertebrala, motiv pentru care medicii le pot recomanda femeilor insarcinate sa ia suplimente cu acid folic atat inainte de a ramane insarcinate, cat si pe durata sarcinii si alaptarii.
- Contribuie la buna functionare a sistemului nervos – acidul folic sustine modul optim de functionare a sistemului nervos. Proprietatile sale sunt benefice in prevenirea tulburarilor care pot aparea in dezvoltarea neurologica sau de natura emotionala. In plus, acesta poate ajuta la prevenirea aparitei dementei.
- Scade nivelul homocisteinei – acidul folic are rol in scaderea nivelului homocisteinei, care este o molecula asociata cu dezvoltarea unor afectiuni precum trombozele venoase, ateroscleroza, probleme cardiovasculare, dar si cu prezenta starilor depresive. Prin faptul ca are contributie in scaderea homocisteinei, reduce si riscul aparitiei acelor afectiuni.
- Ajuta la intarirea sistemului imunitar – un alt beneficiu pe care îl oferă acidul folic este ca sustine intarirea sistemului imunitar. Nivelul echilibrat de acid folic in organism contribuie la protectia contra infectiilor. Acesta sprijina formarea celulelor noi, in special a celor rosii.
- Are rol in prevenirea starilor depressive – nivelul scazut al acidului folic in organism poate fi asociat cu starile depresive. Acidul folic are rol in stimularea producerii serotoninei din creier, iar in acest mod ar putea ameliora simptomele specifice depresiei.
Simptomele deficitului de acid folic (vitamina B9)
De regulă, simptomele deficitului de acid folic în organism pot să apară treptat, însă se agravează dacă această problemă nu este tratată la timp. Unul dintre principalele semne ale deficitului de acid folic este apariția anemiei megaloblastice, din cauza deficitului de globule roșii. Astfel, e important de reținut că anemia se manifestă prin oboseală, lipsa apetitului, dureri de cap, stări de leșin sau diaree.
Alte simptome ale deficitului de acid folic sunt următoarele:
- Stări depresive (nivel ridicat de homocisteină);
- Apariția alergiilor;
- Slăbiciune musculară;
- Tulburări de memorie;
- Oboseală;
- Stări de iritabilitate;
- Respirație sacadată
- dureri de cap
- probleme de respiratie
- palpitatii cardiace
- piele palida
- albirea prematura a parului
- crestere stopata
- dificultate de concentrare
- pierdere in greutate
Totodată, un nivel scăzut de acid folic este asociat și cu risc crescut de apariție a malformațiilor congenitale la nou-născuți, a infarctului (din cauza nivelului ridicat de homocisteină), a cancerului de stomac, naștere prematură sau chiar avort.
Cauzele deficitului de acid folic (vitamina B9)
Pentru început e important de reținut că acidul folic este o vitamină hidrosolubilă. Acest lucru înseamnă că se dizolvă odată ajunsă în organism și nu rămâne depozitată în grăsimea din celule. Cu alte cuvinte, în organism nu se formează o rezervă de acid folic și este necesar un aport constant. Astfel, câteva dintre cauzele care pot duce la apariția deficitului de acid folic sunt:
- O alimentație dezechilibrată – este important să consumăm alimente bogate în vitamina B, precum carnea roșie, broccoli sau citrice, dar și alimente îmbogățite cu acid folic ori suplimente pe bază de acid folic, în special în perioada sarcinii. De reținut este faptul că alimentele gătite excesiv pot pierde o cantitate semnificativă de vitamina B9.
- Anumite boli – există anumite afecțiuni care pot duce la absorbția deficitară de acid folic în organism. Printre acestea se numără boala Crohn, afecțiunile renale sau boala celiaca.
- Fumatul și alcoolismul – acestea pot duce la scăderea nivelului de acid folic din organism.
- Unele medicamente – precum cele folosite pentru tratarea cancerului, epilepsiei sau poliartritei reumatoide.
- Sarcina și perioada alăptării – în aceste perioade crește nevoia organismului de acid folic și vitamina B9.
Urmatoarele grupuri de persoane au un risc crescut de a avea deficit de folat:
- Alcoolicii – alcoolul interfera cu absorbtia folatului si accelereaza rata de metabolism si eliminare a folatului din organism. In plus, persoanele care sufera de alcoolism tind sa manance alimente de proasta calitate, sarace in folat.
- Femeile insarcinate – nevoia de folat creste in timpul sarcinii, deoarece folatul joaca un rol important in dezvoltarea celulelor fatului.
- Pacientii cu afectiuni digestive care afecteaza absorbtia nutrientilor – bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn si rectocolita ulcerohemoragica) si boala celiaca pot scadea absorbtia folatului. De asemenea, interventiile chirurgicale care implica organele digestive sau care reduc nivelul normal de acid din stomac pot interfera cu absorbtia folatului.
- Boli care determina utilizarea in exces de folati – boli cronice de ficat, anemie hemolitica, cancer
- Variante genetice – persoane cu polimorfismul genei MTHFR. Gena MTHFR este implicata in sinteza unei enzime care are rol in transformarea 5,10-metilentetrahidrofolat in 5-metiltetrahidrofolat, principala forma de folat din sange. Persoanele care poarta o varianta a genei MTHFR nu pot converti folatul in forma sa activa pentru a fi utilizata de organism.
Importanța acidului folic în sarcină
Așa cum am menționat anterior, în perioada sarcinii și alăptării crește nevoia organismul de a asimila acid folic și vitamina B9. Tocmai de aceea e important ca femeile însărcinate sau care se pregătesc să aibă un copil să înceapă sa ia suplimente pe bază de acid folic deoarece acesta ajută la dezvoltarea corectă a fătului și previne apariția malformațiilor la nivelul creierului sau măduvei spinării.
Totodată, acidul folic, administrat înainte sau în timpul sarcinii, protejează fătul împotriva următoarelor afecțiuni:
- Cheiloschizis (buza de iepure);
- Palatoschizis (despicătura vălului palatin);
- Malformații ale inimii;
- Defecte de tub neural.
Recomandari pentru determinarea folatului seric:
- Diagnosticul diferenţial al anemiei megaloblastice;
- Alcoolismul cronic;
- Femei care intenţionează să aibă o sarcină, mai ales dacă au avut un copil cu defect de tub neural;
- Monitorizarea tratamentului cu anticonvulsivante, antifolaţi (metotrexat), pirimetamina (antimalaric), sulfasalazina (pentru boli inflamatorii intestinale), contraceptive orale;
- Sindroame de malabsorbţie;
- Boli hepatice cronice;
- Vârstnici cu malnutriţie.
Atentie! Acest articol are rol strict informativ si nu poate inlocui consultul medical de specialitate. Un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate.
